Cuvinte,simple cuvinte..

Spune-mi ce rost mai au ele...aceleasi cuvinte care m-au secatuit de putere,de puterea de a dori mai mult,de a lupta cu tine in continuare..

Mai aveam putere..sau cel putin asa am crezut pana ti-ai scos "ghiarele" si ai inceput sa te " joci" fara urma de maturitate..

Aceleasi cuvinte,aceeasi rutina,acelasi " imi pare rau " dar din pacate fals..

Acelasi sentiment cu care ma trezesc de dimineata si o anume greata cand rostesc numele tau,pentru ca nu mai are rost , si ca tot ce am incercat sa construiesc,a fost in zadar..

Privesc senin soarele ce ma inconjoara fie el afara sau in adancul sufletului dar furtuna vine pe neasteptate si ma rapeste,ma strapunge cu toata puterea si nu pot sa opun rezistenta..

Spune-mi ... suflet drag,de ce joci intotdeauna rolul principal in sentimentele astea difuze?
De ce cand incerc sa cred ceva ce e adevarat,de fapt realizez ca e fals,fals,fals?

Ma rog,vreau si sper in stratul de nori pufosi ce se abat asupra firelor de par,genelor,mainilor,ce se prabusesc in mintea mea si ma fac o visatoare,dar in acelasi timp puternica..

Vreau...vreau pe cineva mai bun,sincer,si o pereche de brate care sa ma primeasca calduros !